Pacient de sex masculin, in varsta de 35 ani se prezinta in sectia ORL pentru asimetrie faciala unilaterala dreapta (simptomatologie si elemente periferice de paralizie faciala periferica). Simptomatologia a debutat in urma cu 13 zile, la 24 de ore de la un traumatism cranian, cu pierderea starii de constienta.
La 13 zile de la debutul simptomatologiei, pacientul se interneaza in sectia ORL.
Examenul clinic obiectiv evidentiaza asimetrie faciala. In repaus hemifata dreapta este imobila, deviata spre partea stanga.De partea dreapta se observa absenta ridurilor, coltul gurii este coborat si deviat spre stanga, obrazul este flasc, fara sa poata fi miscat, spranceana este cazuta, clipitul lipseste de partea dreapta. Imposibilitatea inchiderii ploapei superioare de partea dreapta cu deplasarea globului ocular in sus si in afara in timpul efortului de ocluzie palpebrala, cu o fanta restanta de aprox 4 mm.
Asimetria faciala se accentueaza la miscari automate si miscari active voluntare.
Examenul otomicroscopic a evidentiat la urechea dreapta perforatie cvasitotala,
umeda,mucoasa cutiei timpanice inflamata, edematiata, CAE plin cu secretii patologice iar la urechea stanga perforatie cvasitotala uscata, cu placa anterioara de timpanoscleroza.La rinoscopia anterioara s-a observat prezenta uneidiviatii anterioare de sept nazal, cornet nazal hipertrofia bilateral, si discrete secretii patologice in cavitatea nazala.
S-a efectuat audiograma tonala liminara pentru a vedea care este exact nivelul de auz al pacientului, deoarece la testul cu diapazonul, proba rinne a fost negativa bilateral iar Webber-ul lateraliza in urechea dreapta, lucru care a fost confirmat de audiograma: hipoacuzie de tip transmisie UD, mixta US.
S-a recomandat pacientului si s-a efectuat un examen computer tomograf de stanci temporale de inalta rezolutie pentru a vedea exact sediul leziunilor, care a pus in evidenta traiect de fractura in masivul temporal de partea dreapta, in portiunea anterioara , aripa mare a sfenoidului, intersectand osul timpanic , cu traiect ce se deschide pe versantul posterior al articulatiei temporo-mandibulare, si intersecteaza peretele lateral al atticii, chiar la nivelul articulatiei incudo-maleare.
debriuri dense in jurul bratelor scaritei, care sunt direct aderente la portiunea timpanica a facialului chiar deasupra ferestrei ovale, posibil aici sa fie locul de traumatism al nervului
•traiect de fractura,incepand cranial pe calota la nivelul peretelui lateral al mastoidei, coborand oblic anterior si intersectand peretele posterior al CAE US.
Pe baza examenului clinic si a investigatiilor paraclinice s-au stabilit urmatoarele diagnostice:
1.Paralizie faciala periferica dreapta postraumatica cu interval liber 24 de ore.
2.Otita medie supurata cronica acutizata UD.
3.Sechele cicatriceale postotitice US
4.Hipoacuzie tip transmisie UD, mixta US
Din ziua internarii pacientului i s-a administrat corticoterapie IV (protocol Stennert), tratament antibiotic, antiinflamator, tratament cu aerosoli si instilatii auriculare pentru urechea dreapta si s-a monitorizat zilnic functia nervului facial, prin testingul facial Charachon (testul se bazeaza pe aprecierea subiectiva a functiei motorii a nervului facial). Sub tratamentul efectuat timp de 14 zile se observa o imbunatatire minora a functiei motorii de la 3 % la 16 %. Tinand seama de rezultatul modest al tratamentului medicamentos s-a decis si s-a practicat explorarea chirurgicala a traiectului nervului facial intrapetros.
S-a practicat antro-adito-aticotomie cu freza, urmata de scheletizarea nervului facial in segmentele adiacente traiectului de fractura.
Intraoperator, la nivelul nisei ovale se observa bride aderentiale si hematom cu efect compresiv asupra nervului, care in aceasta portiune prezinta si o dehiscenta intinsa pe cca 7-8 mm.
S-a efectuat explorarea chirurgicala a cutiei timpanice, decomprimarea nervului facial, miringoplastie cu aponevroza de muschi temporal underlay pe sub manerul ciocanului si columelizare cu transpozitia de nicovalei modelate pe capul scaritei.Este de remarcat faptul ca la trezirea din anestezia generala pacientul a fost capabil sa inchida complet ochiul drept. Chiar daca aceasta recuperare este tranzitorie, ea reprezinta un bun prognostic pentru recuperarea motorie faciala pe termen lung.
Avem de mentionat cel putin trei particularitati in acest caz:
- intervalul liber de 24 de ore scurs intre momentul traumatismului cranian si debutul paraliziei de nerv facial a reprezentat un factor decisiv in metoda terapeutica aleasa;
- dehiscenta de canal facial in segmentul timpanic pe partea dreapta, in vecinatatea focarului de fractura a favorizat instalarea paraliziei;
- existenta unei patologii supurative otice anterioare accidentului reprezinta un element de gravitate si prognostic functional modest.
RSS Feed





Posted in
Tags: 


[...] in urma cu 13 zile, la 24 de ore de la un traumatism cranian, cu pierderea starii de constienta.Citeste articol Post Published: 25 septembrie 2011 Author: dr.Ilie Madalina Found in section: articole originale, [...]